Pene de curent, coruptie, mafii. Cum se poate construi un stat pe aceasta ”gaura neagra” a Balcanilor care este Kosovo?, se întreaba ziarul elvetian de limba franceza[1] Le Temps.

In Kosovo, electricitatea este un barometru al confuziei. La intrarea în Pristina, centrala termica ”Kosovo A” simbolizeaza tot ceea ce provincia ar dori sa uite înainte de a obtine independenta: mostenirea Iugoslaviei socialiste ca bijuterie energetica a acesteia; oprimarea anilor Milosevic care a determinat NATO, la începutul lui 1999, sa bombardeze infrastructurile provinciei, pentru a o elibera de menghina sârbilor; si risipa financiara a ultimului deceniu, caracterizata printr-un aflux de trupe si capitaluri straine, dar si print-o coruptie generalizata si o cârpeala politico-economica dezastruoasa.

Lazer Krasniski, fostul director al KEC - Kosovo Energy Corporation - a tinut registrul acestei risipe, pastrata sub tacere de o comunitate internationala constrânsa, de la punerea sub tutela ONU, în iunie 1999, sa se eschiveze de la lucrurile cele mai presante si sa închida ochii asupra derivelor, comenteaza le Temps.

Reteaua electrica a fost conceputa la scara nationala a fostei Iugoslavii, care a cunoscut însa, cu începere din 1989, din cauza betiei nationaliste a lui Slobodan Milosevic, convulsiile politice ale Balcanilor. Instalatii furate, reparate, abandonate. Penele de curent sunt o garnitura inerenta a tuturor razboaielor. La aproape 9 ani de la punerea în aplicare a salvarii internationale a Kosovo, ele au devenit endemice, aruncând cartiere întregi din Pristina în întuneric, în timp ce generatoare puternice si zgomotoase ilumineaza instalatiile KFOR - forta NATO - si MINUK - autoritatea civila a ONU.

”Unde s-au dus sutele de milioane de euro investite de UE în reabilitarea retelei? - întreaba fostul director, faimos pentru lupta sa ”de gherila” împotriva conducerii KEC, care l-a îndepartat din post. ”Cum poti sa crezi ca UE, cu toti expertii si inginerii sai, nu este capabila sa furnizeze curent celor 2 milioane de kosovari în timp ce fostul stat iugoslav decrepit reusea acest lucru?”, întreaba el.

Cel putin 900 de milioane de euro au fost injectate în acest sector de tarile donatoare, în perioada 1999-207. 50 la suta din curentul produs în Kosovo nu este platit. Doua uzine - ”Kosovo A” si ”Kosovo B” - sunt acuzate ca emit de 74 de ori mai multe particule poluante decât media tolerata de Bruxelles. Computerele se sting, frigiderele, televizoarele si radiatoarele nu mai functioneaza. Cum sa faci sa mearga economia si viitoarea tara, în aceste conditii?, se întreaba patronii de întreprinderi.

Barometrul are doua fatete. ”Nu putem acuza comunitatea internationala fara a lua în seama explozia cererii. Se construieste peste tot. Numarul cafenelelor si buticurilor s-a înmultit cu zece dupa 1999”, a argumentat Lorik Hashiu, seful proiectului de construire a ”Kosovo C”, viitoarea termocentrala prezentata de administratie drept bijuteria energetica a Balcanilor la orizontuil anului 2020. Kosovo este în priza. Peste tot rasar ca din pamânt case, mai ales construite de etnicii albanezi grabiti sa ocupe cât mai mult teritoriu.

§i rebusul politico-militar al enclavelor sârbe este tot electric, pentru ca locuitorii acestor fâsii de teritoriu tinuti la distanta de Belgrad, unde traieste ”în cusca” aproximativ 7 la suta din populatie, nu îsi platesc factura. Absenta unui statut definitiv complica si mai mult împartirea cartilor. ”Kosovo C” va costa 3,5 miliarde de euro. Aceasta centrala ultramoderna pe baza de carbune va fi suta la suta privata. Investitorii doresc securitate: ”Imaginati-va o masina pe care o repari fara a o duce niciodata la garaj, deoarece trebuie sa conduci incontinuu”, spune Lorik Hashiu. Asa merge Kosovo de zece ani. Singura solutie: schimbarea”.

Diagnosticul e cifrat. Estimarile sunt validate de marile cabinete internationale de audit. Jurnalistul Berat Buzhala de la cotidianul Express tuna si fulgera: ”Kosovo este condus de o administratie internationala care se comporta ca un potentat colonial”, explica tânarul reporter faimos pentru ca a dezvaluit ca mai multi înalti responsabili ai MINUK au facut obiectul unor anchete interne. ”Acesti experti straini au salarii mari si vor mai presus de orice liniste. Astfel, ei stabilesc întelegeri cu mafiotii locali reconvertiti în politicieni”, a mai spus el.

Afirmatiile lui Berat descriu adevaruri ascunse. ”Independenta apropiata cere sa se spuna lucrurilor pe nume - a afirmat un expert european. Cu începere din 1999 s-au revarsat munti de bani aici pentru a se evita anumite optiuni. A fost cumparata rabdarea albanezilor. Fara a reglementa însa nimic”. Rezultatul: o orbire si o neputinta problematica, dovedita cu prilejul revoltelor anti-sârbe din 2004, legat de care KFOR, depasita de situatie, a întâmpinat dificultati enorme pentru a le împiedica, dupa ce au existat 19 morti si peste 900 de raniti.

”Comunitatea internationala a ajuns în Kosovo în situatia unui refuz grotesc al realitatii. Usa este deschisa pentru o escaladare si mai rea a violentelor”, a avertizat, în vara aceasta, un raport confidential comandat de armata germana.

In centrul Pristinei, la doi pasi de faimosul Grand Hotel, o cladire cenusie bine pazita adaposteste Agentia Europeana pentru Reconstructie, AER. Aici se joaca, de opt ani, soarta economica a teritoriului, esentialmente finantat de ”Cei 27”. In 2006, au fost sprijinite prin grija sa proiecte în valoare de peste un miliard de euro. Una din componentele ei este misiunea politie-justitie, care va deveni prioritara în urmatoarele saptamâni, prin desfasurarea prevazuta de 1.800 de membri internationali cu misiunea de a ajuta la mentinerea ordinii în tranzitia spre independenta.

Ti-i poti imagina pe acesti experti ocupati cu vânarea coruptiei generalizate. Se spune ca cel mai mic ”bacsis” administrativ la Pristina se cifreaza la sute de euro. Numarul excesiv de benzinarii din teritoriu a fost denuntat în repetate rânduri, drept mijloc de spalare de capitaluri murdare la scara mare. Mai multe scandaluri au izbucnit pe tema privatizarilor ”aranjate”, în beneficiul unor întreprinderi prietene, de catre guvernul kosovar. Un înalt responsabil al MINUK, Stephen Schook, a recunoscut ca face subiectul unei anchete interne din cauza legaturilor sale presupuse cu firme implicate în viitoarea centrala ”Kosovo C”.

Cum sa crezi în acest caz ca vulcanul kosovar, atâtat de tineretea populatiei de etnie albaneza si de o litanie de frustrari politice si economice, nu se va trezi mai devreme sau mai târziu? Mai ales daca promisiunea independentei nu este respectata. ”ONU a trecut în Kosovo de la un ‘pansament’ la altul, cu începere din 1999”, a rezumat situatia inginerul Lazer Krasniski. ”Acum are loc marele salt. Deasupra unei gauri negre”, a avertizat el. (Rompres/Altermedia)

http://ro.altermedia.info