Sfîntul Apostol Petru
Sfîntul Apostol Pavel

În plin miez de varã, când soarele dogoreste pãmântul iar holdele se pleacã în bãtaia vântului, Biserica Crestinã prãznuieste în fiecare an, la 12 Iulie pe unii dintre cei mai mari, mai cunoscuti si mai venerati dintre sfinti si anume pe Sf. Apostoli Petru si Pavel.

E o sãrbãtoare cu profunde rezonante spirituale în sufletele creștinilor care cinstesc pe cei doi mari corifei ai Apostolilor, care si-au închinat întreaga viațã propovãduirii “cu timp si fãrã timp” a Evangheliei lui Hristos, ba mai mult au pecetluit aceastã lucrare cu sângele lor vãrsat martiric pentru Hristos si pentru Biserica Sa.

E o sãrbãtoare care dateazã încã din secolul II al erei crestine si evlavia credinciosilor s-a materializat în ridicarea de biserici pe locul martirajului lor, iar imnografii crestini si marii pãrinti ai Bisericii s-au întrecut în a-i elogia pe cei doi apostoli care, prin cuvântul si sângele lor, uniti în Hristos, au plãmândit Roma creștinã si Biserica întreagã.

Din Sf. Evanghelii, cunoastem cã Sf. Petru era originar din localitatea Betsaida din Galileea, fiind fiul lui Iona si frate mai mare al lui Andrei cel dintâi chemat de Domnul la lucrarea apostoliei, si se numea Simon, pânã când Mântuitorul i-a schimbat acest nume în Chefa sau Petru.

Luând cunostințã de ideea mesianicã, Sf. Petru a devenit un adept zelos al acesteia si este primul care l-a numit pe Iisus “Hristosul, Fiul lui Dumnezeu Celui Viu” (Matei 16, 17-19).

Biserica crestinã este temeluitã pe credința tare ca piatra în dumnezeirea Mântuitorului Hristos, mãrturisitã de Sf. Ap. Petru.

Dupã Pogorârea Sf. Duh la Rusalii, Sf. Petru este cel dintâi care vesteste poporului evreu pe Iisus Hristos cel rãstignit si înviat, îndemnându-i pe toti la pocãințã si întoarcere la credințã (Fapte 3, 19).

Din Ierusalim, dupã întemeierea Bisericii Creștine în ziua Cincizecimii Sf. Petru a mers sã vesteascã Evanghelia Împãrãției în Antiohia, Pont, Galiția, Capadochia, Bitinia si la Roma, unde a suferit si moarte de martir la 12 Iulie în anul 67.

Potrivit unei vechi tradiții, Sf. Petru a cerut sã fie rãstignit cu capul în jos, dorind sã arate deosebirea dintre chinurile sale si cele ale dumnezeiescului sãu Învãțãtor.

Sf. Petru a fost unul dintre cei trei apostoli pe care Mântuitorul Hristos i-a fãcut martori ai slavei Sale dumnezeiești pe muntele Taborului.

De la Sf. Apostol Petru ne-au rãmas scrise în Canonul Noului Testament douã epistole sobornicesti, mult folositoare vietii creștine.

Sf. Apostol Pavel, supranumit “apostolul neamurilor”, pentru cã a predicat Evanghelia mai ales pãgânilor, s-a nãscut într-o familie de iudei bogați în Tarsul Ciliciei, primind o educație strãlucitã în școala rabinului Gamaliel.

La început, Saul, cãci asa fusese numit la naștere, a fost un adept înfocat al legii mozaice si un dușman de moarte al creștinilor.

Este cunoscutã întâmplarea petrecutã pe drumul Damascului, când, plecat sã-i persecute pe creștini, Saul se întâlneste cu Iisus cel înviat și se converteste la creștinism devenind cum spune Fericitul Augustin “din lup miel, din persecutor înfocat un vestitor neobosit al Evangheliei, învãțãtor si apostol al popoarelor.”

A propovãduit pe Hristos tuturor strãbãtând în trei cãlãtorii misionare toatã Asia, Spania, Britania si Italia, înființând comunitãți creștine, hirotonind episcopi, preoți si diaconi.

De la Sf. Apostol Pavel ne-au rãmas 14 epistole scrise cu diferite ocazii si în timpuri diferite, din care emanã grija neobositã a apostolului pentru propovãduirea si pãstrarea nealteratã a învãtãturii creștine.

Ajungând la Roma a doua oarã, Sf. Pavel a fost închis si condamnat la moarte de cãtre crudul împãrat Nero, tãindu-i-se capul si câstigând în aceeasi zi de 12 Iulie a anului 67, împreunã cu Sf. Petru cununa cea nevestejitã a muceniciei.

Pe locul unde a fost rãstignit în Roma Sf. Petru, în circul neronian acum se ridicã basilica Sf. Petru, iar în locul martiriului Sf. Pavel de pe via Ostia, crestinii au ridicat o bisericã închinatã lui si anume biserica “San Paulo fuori la mura”, adicã biserica din afara zidurilor cetãtii.

Ogorul Bisericii stropit de sângele lui Hristos si al martirilor între care si al Sf. Ap. Petru si Pavel a rodit si va rodi pânã la sfârsitul veacurilor credintã, nãdejde si iubire. Cinstindu-i pe Sf. Ap. Petru si Pavel îl preamãrim pe Dumnezeu, izvorul sfinteniei “cel minunat întru Sfinții Sãi”.

Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, PS VISARION RASINAREANUL

(Din “Telegraful Român”, Nr. 23-24, 1996)

Insemnatatea Sfantiilor Apostoli Petru si Pavel in Ortodoxie si in Sfanta Biserica Ortodoxa Romana

Sfintii Apostoli Petru si Pavel, care se sărbatoresc la 12 Iulie al fiecarui an, au propovaduit amîndoi Evaghelia cu mult zel. Biserica creștina in general si cea romaneasca în special îi socotește “intaistătători” între apostoli. Viața si activitatea lor misionară, ca și minunile săvîrșite de ei, sunt descrise în parte în Noul Testament, Faptele Apostolilor. Deasemenea, întreaga activitate a Sfîntului Apostol Pavel reiese din cele 14 epistole scrise de el către Bisericile locale inființate de el.

Amandoi au murit de moarte martirică în anul 67. Apostolul Petru a fost rastignit cu capul în jos la Roma, iar Sfantul Apostol Pavel a suferit moartea prin taierea capului. De aceea au sarbatoarea comună la 12 Iulie. Biserica Ortodoxă a instituit în întampinarea acestei importante sărbători un post de mai multe zile.

Preot IOAN JIFCU

http://www.pastwatch.net/biserica/all.htm