Comparativ cu perioada analogică a anului 2006 (22.964), e o micşorare cu 4,4%. În scădere cu 7,7% sînt infracţiunile excepţional de grave, cu 15,4% – infracţiunile deosebit de grave, cu 13,3% – infracţiunile uşoare.
Aproape 1/4 dintre acestea – 5.104 – au fost săvîrşite în teritoriul mun. Chişinău, unde ele constituie cu 15,9% mai puţine decît în anul trecut.
Numărului fraudelor este în scădere şi în raioanele:
Donduşeni – cu 29,4 %;
Hînceşti – cu 17,5 %;
Taraclia – cu 13,5 %;
Criuleni – cu 13,4 %;
Briceni – cu 12,3 %.
La fel, în UTA Găgăuzia scăderea procentului infracţional este de 3,3 %, inclusiv în mun. Comrat – 12,0 %.
Totodată, în unele raioane ale republicii a sporit numărul de infracţiuni:
la Cahul – cu 19,4 %;
Vulcăneşti – 18,0 %;
Cantemir – 11,7 %;
Nisporeni – 9,6 %;
Basarabeasca – 8,1%.
De menţionat, că la Cahul, Vulcăneşti şi Nisporeni în ultimele două luni ale anului 2007 starea criminogenă este în ascensiune.
În creştere pe ţară se află infracţiunile legate de vătămarea intenţionată a integrităţii corporale sau a sănătăţii – cu 11,6%; dintre care grave – cu 1,4%, medii – cu 20,8%. În perioada de referinţă s-a majorat cu 3,3% şi numărul de violuri înregistrate (249). Cu 58% – de la 8.370 la 13.228 – a sporit numărului infracţiunilor mai puţin grave.
În schimb, cele grave s-au redus, în raport cu perioada respectivă a anului 2006, cu 51,3% (de la 10.234 la 4.986). Au fost înregistrate 199 omoruri – cu 33 mai puţine decît în 2006 (cu 14,2%); s-au redus şi cazurile de huliganism – 688 comparativ cu 779.
Sînt în scădere cu 7,8% infracţiunile contra patrimoniului, după cum urmează: jafuri – 775 (2006 – 861), furturi – 8.721 (2006 – 8.732). Ce-i drept, la categoria tîlhării sînt fixate 135 de asemenea crime, contra a 133 în anul trecut.
Conform statisticii, cele mai frecvente crime rămîn a fi atentarea la patrimoniu – fiecare al doilea caz înregistrat ţine de sustragerea averii proprietarului. Aici se atestă diminuarea numărului de escrocherii – cu 25,5%, de pungăşii – cu 33,1%, de cauzare a daunelor materiale – cu 28,0%.
Se află în scădere uşoară infracţiunile săvîrşite de persoane cu funcţii de răspundere:
mită - 307 (în 2006 – 408),
corupere activă – 62 (135),
corupere pasivă – 197 (233),
abuz de putere – 201 (233),
neglijenţă – 112 (141).
În perioada de referinţă a crescut numărul fraudelor din domeniul transportului auto, şi anume:
răpiri de automobile – cu 16 infracţiuni,
accidente rutiere - cu 157.
La compartimentul infracţiuni comise în condiţii nevădite au fost înregistrate 9.043 infracţiuni, dintre care în mun. Chişinău – 2.621. Din această categorie au fost comise 53 de infracţiuni excepţional de grave, 643 – deosebit de grave, 1.741 – grave, 6.605– mai puţin grave şi uşoare.
În perioada raportată, în republică a fost încheiată urmărirea penală asupra a 18.353 cauze penale (inclusiv în mun. Chişinău – 5.414) – cu 2.404 mai puţine decît în perioada analogică a anului precedent (în Chişinău cu 1.304 mai puţine). Dintre ele au fost expediate în instanţa de judecată – 13.598 (4.449 în Chişinău), încetate – 1.532 (221) clasate – 619 (182), restituite organului de urmărire penală – 162 (14). Cele mai multe cauze penale au fost expediate în instanţa de judecată de procuraturile sectoarelor mun. Chişinău: Rîşcani – 991, Centru – 962, Buiucani – 918; raioanele Cahul – 376, Ungheni – 368, Soroca – 363.
Pe teritoriul republicii s-au înregistrat 1.153 (306 în capitală) de infracţiuni comise de minori şi cu participarea lor – o scădere cu 31,2% (cu 4,7% în capitală) comparativ cu cele 1.677 (321) infracţiuni din anul trecut. Dintre acestea, au fost deferite justiţiei 1.014 (292).
Cele mai multe cauze penale finisate şi deferite justiţiei din exercitare au înregistrat procuratura mun. Bălţi – 148, sectorul Buiucani – 135, sectorul Botanica – 110, sectorul Centru – 107, procuratura de transport – 102, procuraturile raioanelor Cahul şi Soroca – 78, procuratura militară Chişinău – 72, procuratura raionului Ungheni – 63.
În perioada de raport au fost clasate şi încetate 775 cauze penale. A fost suspendată condiţionat urmărirea penală pe 30 cauze penale în privinţa a 30 persoane.
În perioada de referinţă instanţele de judecată au pronunţat 7,018 sentinţe de condamnare:
cu deliberarea sentinţei de achitare – 191,
cu deliberarea sentinţei de încetare – 3029.
Procedura privind acordul de recunoaştere a vinovăţiei a fost aplicată pe 5.144 cauze penale.
Ca urmare a controalelor efectuate procurorii au pornit urmărirea penală pe 370 cazuri de încălcare a legislaţiei. În instanţa de judecată au fost înaintate 2.349 acţiuni civile în sumă totală de 135.908.485 lei. În 860 cazuri au fost recuperate benevol daunele în sumă de 33.539.085 lei.
Procurorii au examinat 20.809 petiţii şi au audiat 29.515 cetăţeni, inclusiv 4.383 la locul de trai şi de lucru.
În acelaşi timp, ministrul justiţiei Vitalie Pîrlog, participînd recent la cea de-a 5-ea aniversare a Comisiei Europene pentru Eficacitatea Justiţiei (CEPEJ) de la Strasbourg, a declarat că Moldova mizează pe sprijinul acestei organizaţii în sporirea încrederii în justiţie şi dezrădăcinarea corupţiei în acest sistem. Vitalie Pîrlog susţine că în Moldova asistenţa CEPEJ „…tot timpul este dorită”.
„Aşteptăm din partea CEPEJ în următorii 5 ani de activitate acţiuni, care ar ridica încrederea justiţiabilului în actul de justiţie, ar îmbunătăţi calitatea lui, ar conduce la diminuarea sau chiar dispariţia corupţiei în sistemul judiciar. Aceste măsuri ar consolida mecanismele naţionale de protecţie a drepturilor omului, ceea ce ar conduce la diminuarea numărului sesizărilor la Curtea Europeană a Drepturilor Omului”, a mai spus ministrul.
Vom menţiona în această ordine de idei, că Guvernul R. Moldova a pierdut deja peste 100 de dosare la CEDO, fiind obligat să achite despăgubiri de circa 1,8 milioane de euro.
Boris Olaru.
(După Serviciul de presă al Procuraturii RM şi INFOTAG)




0 responses so far ↓
There are no comments yet...Kick things off by filling out the form below.
Leave a Comment