La adresa redacţiei au venit multe scrisori cu opinii pe marginea interviului „Perverşii şi rataţii nu iubesc Rusia” acordat de către redactorul şef al revistei de limbă engleză The eXile, Mark Ames (vezi materialul de la 12 decembrie) şi ne simţim datori să le publicăm. L-am rugat pe Mark să comenteze cîteva dintre aceste opinii. Americanul a sosit la redacţie şi avea o înfăţişare tipic rusească – era posomorît („toată noaptea m-am distrat la petrecere”) şi cerea multă apă… Dar prima opinie la făcut să rîdă ca un american tipic, arătîndu-şi dinţii albi.

Puteţi fi ucişi, fără a suporta vre-o pedeapsă

- Minunat, Ames! Este un articol provocator. America nu doar că nu vrea să se împace cu situaţia, ci este gata să-i linşeze pe toţi ruşii. Anume acest fapt determină opinia presei americane şi nu lipsa unei influenţe din partea autorităţilor. Brutal.

- Aşa este, chiar am scris despre aceasta. În anturajul lui Bush există nişte oameni nebuni (neo-conservatori) care speră să obţină supremaţia mondială. Aceştia declară deschis că America trebuie să acapareze toată lumea şi să neutralizeze concurenţii. Din această cauză Rusia trebuie să fie lipsită de Ucraina şi Caucaz… Este curios următorul fapt. Aceşti oameni, în majoritatea lor evrei, nu-i iubesc pe musulmani, dar cu toate acestea au creat în SUA un comitet cecen. Cauza este banală: ei sînt gata la orice pentru a slăbi temelia Rusiei. Este adevărat faptul că după evenimentele din Irak aceşti oameni fug de la Bush ca şobolanii de pe corabia care se duce la fund şi strigă în gura mare că preşedintele face totul pe dos! Cred totuşi că atitudinea SUA faţă de Rusia se va îmbunătăţi.

-Da-a, Mark! Cît ţi-au plătit? Le-ai făcut-o. Este prima rîndunică. Ceilalţi staţi la rînd… Acum o să ne trimită americani „buni”. Îi vom îndrăgi pătimaş şi tandru. ABB

- (Rîde.) Sînt un prost, n-am putut exploata dragostea mea faţă de Rusia. Din păcate dragostea nu se plăteşte. Ba din contra, poţi să cîştigi bani dacă spui că ruşii sînt canalii şi fascişti. În Occident pentru aceasta se plăteşte bine. În comparaţie cu alte ţări, Rusia nu este tratată cu o corectitudine politică occidentală din cauză că voi sînteţi albi, sînteţi creştini şi independenţi de noi. Dacă aţi fi arabi musulmani, ziariştii noştri ar repeta că islamul este o religie paşnică (cu toate că fiecare american ştie că majoritatea musulmanilor sînt duşmanii lor de moarte)… Iar voi puteţi fi ucişi nepedepsit.

Pentru americani sînteţi nişte duşmani foarte comozi. Cu cît deveniţi mai puternici, cu atît este mai interesant să vă batem…

În Statele Unite există un singur păcat – lipsa succesului

- Mă miră faptul că o ţară aît de bogată cum este SUA cheltuieşte banii pe războaie inutile în loc să plătească femeilor un concediu postnatal pînă copilul va împlini măcar un an. New Jersey.

- Majoritatea americanilor sînt gata să facă acest sacrificiu. Ne place la nebunie să luptăm pentru ceva. Americanii sînt agresivi. În ideologia noastră sînt foarte puternice tradiţiile protestante. Fiecare om trebuie singur să-şi poarte de grijă, iar succesele lui (chiar dacă sînt obţinute prin înşelătorie şi furt) sînt un semn al lui Dumnezeu că omul trăieşte corect. În SUA lipsa succesului este un păcat. America încearcă prin războaie să demonstreze sieşi şi la toată lumea că are succes. Aceasta înseamnă că Dumnezeu o iubeşte.

- Ginerele meu american este bucătar şi recent şi-a vărsat pe picior apă clocotită. A venit acasă şi şi-a tăiat cu cuţitul băşicile şi le-a dezinfectat cu antibiotice şi a plecat la lucru ca să nu fie concediat. Jersey.

- În zilele noastre muncitorul american trăieşte cu mult mai rău ca acum 30 de ani. Veniturile sînt redistribuite în favoarea plutocraţiei. În America oamenii lucrează cu mult mai mult ca europenii, dar acţionarii care încearcă să stoarcă din firme mai mulţi bani le micşorează pensiile, îi privează pe lucrători de asigurări medicale. Din această cauză se produce divizarea societăţii. Comparaţi: în 1978 un şef de firmă din SUA primea o leafă de 35 de ori mai mare ca un lucrător obişnuit, iar în 2001 de 578 ori.

- Mark Andreevici. Sînteţi spion? Cum e să lucrezi în FSB (serviciul federal rus al securităţii)? Sam.

- Mi-i clar. Faceţi aluzie că lucrez la canalul „Kremlinului” „Rusian Today”. Pur şi simplu mi-au propus să lucrez la televiziune… Dar dacă FSB vrea să-mi propună colaborare, bine, sînt gata să discutăm contractul. (Rîde.)

Ruşii nu înţeleg cine sînt

- Era cît pe ce să cad de pe scaun de atîta rîs. Tare mai îndrugă braşoave americanul. Curios, cît i-au promis pentru interviu? Aşa ceva cu mintea lucidă n-o să scrii. Eu visez să plec în America şi demult îmi caut un american. Eu i-am studiat deja. Ei nu gîndesc aşa, deoarece America este mai bună decît susţine Mark: Ksenia

- Ksenia, căutaţi un american?! Telefonaţi-mi mie! (Rîde.) Şi nu vă grăbiţi să plecaţi.

Într-adevăr, în America este mai curat şi mai confortabil ca în Rusia. Dar pentru suflet acolo este rece… Ruşii se plîng de plictiseala de acolo. Ei tînjesc după o viaţă normală. Un emigrant a trimis o scrisoare sfîşietoare: „Cînd m-am întors în Rusia eram gata să-i cuprind pe inspectorii noştri rutieri! Cu poliţiştii americani discuţiile sînt inutile, ei sînt nişte roboţi indiferenţi. Dacă ai încălcat regulile (în ce condiţii nu le pasă) trebuie să răspunzi după lege: amendă sau închisoarea. Este un zid! Cu miliţienii noştri poţi să discuţi, să le spui cîteva înjurături, poţi cu ceva să-i convingi, poţi să le dai mită!

Aceasta nu este bine sau rău. Aceasta este omeneşte!”

- Este adevărat. În Occident pentru om e mare plictiseală. Demult m-aş fi întors, dar soţia nu doreşte. Lucrez în această direcţie. Aici desigur este belşug, dar plictiseală. Nostalgi.

- Nu doar plictisitor. La prima vedere americanii zîmbăreţi sînt cu mult mai binevoitori ca ruşii. Dar este un proverb rusesc foarte bun: „pe limbă miere, la inimă fiere”. Un american obişnuit nici o dată nu-şi va deschide sufletul în faţa ta. El trăieşte în cochilia sa şi pe nimeni nu lasă să intre acolo. Şi el niciodată nu se va băga într-o „cochilie” străină. Ruşii adeseori nu-şu cunosc vecinii de la alt etaj, dar americanii nu vor să-şi cunoască vecinii din satul său! La început ruşii par grosolani în comparaţie cu americanii, dar cînd comunici cu ei înţelegi că sînt cu mult mai calzi, cu mult mai sinceri. În Rusia poţi să trăieşti la prietenul tău într-o garsonieră, iar în America nu. Nu le place să-şi creeze incomodităţi…

- Curios lucru, ce ziar american va publica interviul lui Mark Ames? Milada.

- Nimeni nu va risca! (Surîde.) Acest interviu subminează tot ce au mai sfînt americanii – convingerea că sînt cei mai buni în lume. Trebuie să înţelegeţi că eu nu sînt un duşman al Americii. Sînt un scriitor. Iar scriitorii foarte des îşi critică ţara, mai ales aflîndu-se departe. Mulţi literaţi ruşi veneau în SUA şi de acolo împroşcau Rusia cu noroi. Doar Edik Limonov nu a făcut aceasta. În cărţile sale el a riscat să recunoască antipatia sa faţă de SUA. Şi l-au alungat imediat din State. El s-a mutat în Franţa, iar francezilor le place să audă cît e de rea America. (Rîde)

- Este insuportabilă dorinţa noastră de a auzi laude din gura unor „misteri” străini. Din an în paşte cineva a spus ceva asemănător cu un cuvînt bun şi noi rămînem consternaţi. Şi mai spuneţi că nu facem pe plac Occidentulu! Cît o să mai trăim doar pentru a fi pe plac cuiva? Sam.

- Nu aş numi autocritica un neajuns. Voi nu sînteţi indiferenţi şi încercaţi tot timpul să vă perfecţionaţi. Nimic rău în asta! Pe de altă parte, nu înţeleg de ce faceţi acest lucru. Uneori îmi pare că ruşii singuri nu înţeleg cine sînt şi caută răspunsul la observatorii străini. Această căutare mă încîntă, aceasta înseamnă că sînteţi vii! Pentru mine oamenii plini de sine care scuipă în toate cele sînt nişte nimicuri.

America trebuie să se autopedepsească

- Ames parcă n-ar observa că în Rusia este tot mai puţină democraţie şi libertate a cuvîntului etc. Marina

- Voi aveţi războiul vostru, eu al meu… Îmi este silă cînd un străin îmi spune cum trebuie să trăiască ţara mea. La fel de silă mi-e cînd SUA în mod impertinent îi spune Rusiei cum trebuie aceasta să trăiască …

Probabil consideraţi că pe timpul lui Elţin era mai multă libertate decît pe timpul lui Puţin. Într-adevăr, situaţia cu democraţia era mai bună, dar cît de cinică, josnică şi ieftină era libertatea cuvîntului şi cît de violată era de către oligarhi. La fel, nu trebuie să uităm că Elţin a împuşcat în parlamentul ales de popor.

Tată această sălbăticie era susţinută de Occident. Acesta a profitat în mod cinic de un cîştig uşor fără a se gîndi la viitor. Spre exemplu, atunci cînd l-au ajutat pe Elţin să cîştige fraudulos alegerile din 1996, doar pentru a nu-l lăsa pe comunistul Ziuganov la putere.

Cetăţenii americani se ofensează grozav dacă le spui că liberalii ruşi au discreditat democraţia şi liberalismul în ochii poporului, luînd drept exemplu ideea americană. Ei nu vor să împartă cu ruşii responsabilitatea pentru ceea ce se întîmplă în Rusia. Mă amuză cînd Washingtonul îi reproşează Moscovei că aceea sufocă democraţia. America trebuie să se pedepsească, în primul rînd, pe sine însăşi.

- Pot prezice cu exactitate soarta lui Mark. Se va căsători cu o rusoaică, îşi va cumpăra un apartament în Moscova, va sta aici pînă se va plictisi şi la bătrîneţe va pleca acasă, în America. Anatoli.

- Dacă fata va fi bogată, pot rămîne aici în calitate de gigolo. (Rîde.) Dacă să vorbesc serios, cîndva desigur o să revin în SUA. Ştiu chiar un colţişor liniştit în California, unde o să-mi fie bine. Acolo aproape că lipsesc oamenii cu zîmbetul lor fals… Despre aceste zîmbete nici n-am vrut să-mi amintesc în toţi aceşti 15 ani de viaţă în Rusia.

Vladimir Vorsobin vors@kp.ru